Forme l bacterii, STRUCTURA INTERNA A BACTERIEI


forme l bacterii paraziți limfatici

Datorita dimensiunilor mici ale bacteriilor, organizarea interna a acestora a putut fi studiata recent cu ajutorul microscopului electronic, a microscopiei cu contrast de faza, a citogeneticei bacteriene si prin metode de biochimie celulara. S-a demonstrat astfel ca in mare, structura celulei bacteriene este asemanatoare cu aceea a celulelor organismelor superioare, fiind constituita in esenta, dintr-un nucleu diferentiat, citoplasma si perete celular.

Spre deosebire insa de celula eucariota a organismelor superioare, celula bacteriana are o structura mai simpla, procariota. Celula bacteriana poate trai ca protoplast avand ca elemente morfologice nucleul si citoplasma inconjurate la exterior de membrane citoplasmatica.

Forme l bacterii

Sub aceasta forma, bacteria este viabila dar numai in medii hipertonice, bogate in substante nutritive de origine animala. De obicei, insa, protoplastul este condyloma acuminata treatment guideline la exterior de un strat mai consistent — peretele bacterian. Peretele inconjoara protoplastul find plasat in afara membranei citoplasmatice.

Structura peretelui bacterian. Peretele bacterian este constituit dintr-un strat gros de pm, relativ rigid, datorita unui complex mucopeptid, cu componenta specifica bacteriilor, care contine: forme l bacterii si acid acetil muramic zaharuri aminate si in plus lizina, adenina si acid diaminopimelic.

Peretele poate fi examinat numai dupa detasarea sa de protoplast care se obtine fie prin agitarea mecanica a bacteriilor cu perle de sticla, ultrasunete, distrugerea enzimatica a citoplasmei sau prin fenomenul de plasmoliza. Examinat la microscopul electronicperetele apare pe sectiune tristratificat la bacteriile gram-negative si dublu stratificat la cele gram-pozitive.

Tot la microscopul electronic se observa ca suprafata peretelui este constituita din numeroase subunitati macromoleculare, sferice de aceeasi dimensiune, dispuse simetric.

Mărimi și forme[ modificare modificare sursă ] Bacteriile prezintă o mare varietate de forme și dimensiuni, iar forma este un criteriu important de clasificare și identificare a bacteriilor, aceasta variind în funcție de vârstă și de factori ereditari specifici, uneori depinzând chiar și de mediul de cultură.

Functiile peretelui: a peretele bacterian forme l bacterii rolul de a mentine constanta forma bacteriei si de a o proteja de actiune factorilor nocivi din mediul extern ex.

Daca in mediile in care se dezvolta bacteria lipsesc elementele esentiale necesare sintezei de perete sau intervine actiunea unor factori cum ar fi de ex.

Ele au fost mult studiate si sunt in prezent inca in studiu, necunoscandu-se exact relatia lor cu micoplasmele, care sunt de asemenea fara perete, stabilizate in conditiile naturale ale mediului extern. In prezent se cunoaste doar faptul ca bacteriile cu perete forme l bacterii ca si micoplasmele, sunt polimorfe, gram-negative si foarte sensibile la variatiile de presiune forme l bacterii. Sferoplastii se cultiva in medii favorabile speciale hipertonice sau ou embrionat in care pot reveni la bacteria de origine, fenomen conditionat in mod obligatoriu de prezenta resturilor de perete.

Spre deosebire de acestia, protoplastii nu se multiplica si nu revin la forma initiala si in final ei se lizeaza. Membrana citoplasmatica este componentul structural care separa citoplasma de peretele celular. Are o structura lipoproteica si este formata din trei structuri. Ea delimiteza la exterior protoplastul, fiind considerata o condensare a citoplasmei si are functie de bariera osmotica intre continutul celulei si mediul extern, regland schimburile nutritive in ambele sensuri: unele pasiv apa si o parte din ionii liposolubili si altele selectiv, cu ajutorul unor enzime speciale, numite permeaze.

Membrana citoplasmatica are deci rol in nutritia bacteriei dar tot la acest nivel sunt situate si numeroase enzime respiratorii.

Ea intervine de asemenea si in diviziunea celulara, contribuind alaturi de perete, la formarea septului transversal. Citoplasma bacteriana este un sistem coloidal complex sub forma vascoasa de gel, care contine apa, proteine, glucide, lipide si substante minerale. Aici au loc cele mai importante procese metabolice care intretin viata si asigura multiplicarea celulei. Cu ajutorul microscopului electronic s-au pus in evidenta la nivelul citoplasmei numeroase granulatii sferice denumite ribozomi.

Ribozomii sunt depozite de ARN, dispuse pe o retea reticulara fina reticul ribozomial care sunt fixate de membrana citoplasmatica.

 Проваливайте! - зарычал немец и начал закрывать дверь.

Ribozomii sunt sediul sintezei proteinelor specifice ale bacteriei. In citoplasma se mai gasesc: - mezozomi, corpusculi tubulari sau lamelari care par a fi invaginatii ale membranei citoplasmatice si care fac legatura cu nucleul.

STRUCTURA INTERNA A BACTERIEI

Se pare ca ei participa in mod activ si la diviziunea celulara, alaturi de nucleu; - incluziunile, sunt particule dense, granulare care constituie depozite de rezerva in citoplasma.

Ele sunt formate din glicogen, amidon, sulf, polimetafosfat, denumit si volutina dupa specia Spirillum volutans la care aceasta substanta se gaseste in cantitate mare; granulatiile de volutina sunt prezente in numar mare numai la anumite specii bacteriene si se coloreaza metacromatic; ele au fost descrise pentru prima oara de Babes si Ernst la bacilul difteric; - vacuolele sunt formatiuni de 0,5 µm situate la nivelul citoplasmei, care contin apa si permit dizolvarea substantelor nutritive.

S-a forme l bacterii ca bacteriile ar fi lipsite de nucleu sau ca au un nucleu difuz. Apoi, prin tehnici speciale, hidroliza acida la cald Robinovpe cale enzimatica Boivin sau prin coloratie cu pironina Unnas-a demonstrat ca bacteriile poseda un nucleu simplu, bine diferentiat, constituit din acid dezoxiribonucleic ADN.

Studii la microscopul electronic au aratat ca nucleul este lipsit de membrana nucleara celula procariota si este constituit din filamente foarte fine, dispuse sub forma de scul infasurat si supraifasurat. Acesta este de fapt filamentul cromozomial unic, care desfasurat are forma aproape circulara, dar este repliat pentru a ocupa un spatiu foarte redus; pe cromozom sunt fixate genele determinante ale ereditatii.

forme l bacterii condiloamele și modul în care sunt periculoase

Structura AND-ului bacterian. Nucleul este constituit din doua lanturi de polinucleotide, formate din numeroase mononucleotide care la randul lor sunt constituite din doua forme l bacterii purinice: adenina si guanina si doua baze pirimidinice: timina si citozina. Prin difractie cu raze X a ADN-ului cristalizat, Watson si Crick au stabilit ca la bacterii, ca de altfel si la alte organismecele doua lanturi sunt infasurate elicoidal in jurul unui ax central; cele doua lanturi sunt unite prin punti de hidrogen si obligatoriu legaturile se fac stereotipic intre adenina si timina, guanina si citozina de pe cele doua lanturi diferite.

Baza purinica sau pirimidinica este legata intotdeauna de zaharul prezent in AND, dezoxiriboza, care forme l bacterii randul sau este legat de acidul fosforic. Functiile nucleului. Nucleul detine la nivelul genelor toate caracterele speciei pe care le transmite, in mod ereditar, la descendenti.

El are rol esential in multiplicarea bacteriilor, forme l bacterii se face de obicei prin diviziune directa. Diviziunea nucleului incepe prin clivajul longitudinal al cromozomului cu resintetizarea concomitenta a lantului complementar. Odata clivajul terminat, in celula forme l bacterii prezenti doi nuclei perfect identici, avand aceeasi structura. Deoarece aceasta etapa precede diviziunea celulara se pot surprinde imagini de celule cu nuclei, inainte de separarea masei citoplasmatice; in realitate este vorba de celula in diviziune.

Unele specii bacteriene pot prezenta elemente morfologice accesorii, care pot lipsi in cadrul speciei, fara a afecta viabilitatea celulei. Capsula este prezenta numai la unele specii bacteriene, este situata in afara peretelui bacterian.

Dimensiunea ei variaza in raport cu specia si conditiile de mediu, fiind in general considerata ca un produs de secretie a bacteriilor. Ea poate avea dimensiuni neinsemnate fiind abia vizibila, microcapsula, alteori capsula este bine distincta putand fi evidentiata prin metode speciale de colorare sau tehnici imunologice; iar alteori exista o masa capsulara abundenta in care plutesc bacteriile.

Capsula, de obicei de natura poliozidica este lipsita de structura, la unele specii bacteriene prezinta totusi o structura fibrilara sau forme l bacterii in unele cazuri ea poate fi discontinua.

Functii: capsula protejeaza bacteriile de conditiile nefavorabile ale mediului extern si de actiunea fagocitelor din organism. La unele specii capsula este sediul unor antigene importante: antigen Vi la salmonele, antigen polizaharidic la pneumococ sau polipeptidic glutamil-peptida la bacilul antraxului, fapt care explica virulenta crescuta a bacteriilor incapsulate, care apartin acestor specii.

Absenta capsulei la aceste bacterii se insoteste de obicei cu scaderea virulentei, si o intalnim la tulpinile vaccinale. Cilii sunt denumiti si flageli, sunt prezenti numai la speciile bacteriene mobile.

forme l bacterii cancer endometrial speranta de viata

Se intalnesc mai frecvent la bacili enterobacterii, anaerobi sporulati etc. Cilii au rol in mobilitatea bacteriilor fiind considerate organe de locomotie. Cilii sunt de natura proteicaconstituiti dintr-o substanta numita flagelina asemanatoare miozinei din structura muschilor de la animalecu proprietati contractile.

forme l bacterii dacă papiloamele sunt îndepărtate de om

Flagelina are o greutate forme l bacterii mare si o stricta specificitate imunologica antigen flagelar. Ei sunt formati din cel putin doua de obicei filamente rasucite elicoidal, formand un filament unic axial, inconjurat de o teaca. Cilii se insera pe o granulatie bazala situata in citoplasma, dupa care traverseaza peretele bacterian.

Clasificare: Dupa asezarea lor fata de bacterie se deosebesc: - cili peritrichi, numar mare care inconjoara bacteria - cili lofotrichi, smoc de cili la unul sau la ambele capete - cili amfitrichi, cate un cil la ambele capete - cili monotrichi, un cil la un capat La spirochete locomotia este realizata intr-un mod cu totul particular, realizandu-se cu ajutorul fibrilelor contractile.

Fimbrii condilom de tip scăzut La unele bacterii, in special bacilii gram-negativi in afara de cili mai prezinta o serie de apendice foarte numeroase, de natura proteica, mai scurti si mai drepti decat cilii denumiti fimbrii. Ei au rol in adeziunea bacteriei pe suporturi solide medii de cultura, hematii, sticla etc.

Sporul este o formatiune situata in interiorul celulei si polygemma 15 pareri numai la numite specii bacteriene Bacillus, Clostridium etc. De obicei, sporul apare la bacteriile mature in faza de imbatranire sau in anumite conditii de mediu modificate. Odata cu maturarea sporului din interiorul celulei, survine liza corpului bacterian.

Sporul eliberat de forma vegetativa, poate rezista in mediu extern foarte mult timp uneori zeci de forme l bacterii ; rezistenta sa este explicata prin continutul redus de apa si prin faptul ca sub forma de spor bacteria se afla intr-un repaus metabolic complet.

Forme l bacterii in conditii favorabile, sporul reproduce bacteria initiala cu toate caracterele speciei, nemodificate. Sporul este constituit dintr-un nucleu inconjurat de sporoplasma, membrane si de o serie de straturi exterioare: cortex si invelisuri sporale. Sporii pot fi rotunzi sau ovalari. Dupa asezare se pot diferentia: - spori centrali care nu deformeaza corpul bacterian genul Bacillus - spori situati central sau subterminal dar care prin dimensiunile lor deformeaza corpul bacterian genul Clostridium - spori situati terminal care modifica morfologia bacteriei genul Plectridium.

Sporul constituie forma de rezistenta a bacteriei in natura, in scopul perpetuarii speciei. Studii de data recenta demonstreaza ca la unele bacterii forme l bacterii genul Clostridium toxigeneza este conditionata de sporogeneza.

Acest fapt este confirmat prin aceea ca mutantii atoxigeni ai acelorasi specii nu sporuleaza. Gradul de marire al microscopului este rezultatul puterii de marire a obiectivului inmultita cu aceea a ocularului. Claritatea imagini depinde in special de puterea de rezolutie a obiectivului capacitatea de a obtine imagini distincte pentru doua particule foarte apropiate. De ex.

After watching this, your brain will not be the same - Lara Boyd - TEDxVancouver

Pentru a obtine imagini clare, luminoase atunci cand se utilizeaza pentru examinarea obiectivelor cu putere mare de marire se interpune intre lama si lentila obiectivulei de cedru sau glicerina obiectivul cu imersie. Microscopul cu imersie are o putere de marire cuprinsa intre si 1. Microscopul cu fond negru utilizeaza iluminarea laterala a preparatelor pe baza fenomenului Tyndall prin care particule foarte mici devin vizibile, stralucitoare pe un camp intunecat.

Puterea de rezolutie este cuprinsa intre 0,35 µm. Microscopul cu lumina ultravioleta permite studierea unor detalii structurale ale bacteriilor, puterea de rezolutie fiind sub forme l bacterii de 0,1 µm pana la 75 de pm. Microscopul cu contrast de faza, bazat pe absorbtia diferita a luminii, datorita structurilor celulare diferite, microscop are o putere de rezolutie care permite forme l bacterii unor detalii structurale pe preparate de celule vii.

Microscopul electronic utilizeaza pentru formarea imaginii un fascicol de electroni puternic accelerati prin diferente de potential electric.

Cum trăim în armonie cu bacteriile noastre? Materialul ar putea fi folosit pe Marte Forme l bacterii Datorita dimensiunilor mici ale bacteriilor, organizarea interna a acestora a putut fi studiata forme l bacterii cu ajutorul microscopului electronic, a microscopiei cu contrast de faza, a citogeneticei bacteriene si prin metode de biochimie celulara. S-a demonstrat astfel ca in mare, structura celulei bacteriene este asemanatoare cu aceea a celulelor organismelor superioare, fiind constituita in esenta, dintr-un nucleu diferentiat, citoplasma si perete celular.

Puterea de rezolutie de pana la 0,1 pm permite examinarea structurii bacteriene, a rickettsiilor precum si morfologia si structura virusurilor. Puterea de marire a microscopului electronic este cuprinsa intre In general prima etapa in studierea bacteriilor este: 1.

Pentru observarea comos helminthotheca a morfologiei bacteriene, a asezarii lor sau a raportului fata de celulele organismului se utilizeaza examinarea la microscopul cu imersie dupa b colorarea preparatelor.

Coloratiile pot fi simple in care se utilizeaza un singur colorant, iar bacteriile se coloreaza in aceeasi culoare, sau coloratii duble care diferentiaza pe acelasi preparat specii bacteriene cu afinitate diferita pentru doi coloranti; in acest caz colorarea se face cu primul colorant urmat de decolorare la care unele specii rezista iar altele se decoloreaza; cel de-al doilea colorant actioneaza asupra bacteriilor decolorate, diferentiindu-le de primele coloratia Gram, Ziehl-Neelsen.

Pentru punerea in evidenta a unor detalii de structura bacteriana: capsula, cili, spoi se utilizeaza coloratii speciale. In afara de examenul morfologic, care permite stabilirea prezentei forme l bacterii formei bacteriilor dintr-un produs etapa urmatoare pentru examinarea bacteriilor este: 2.

  1.  Adids, - прошептал человек и бросился на него подобно пантере.
  2.  - Неверный ключ.
  3. Bacterie - Wikipedia
  4. Forme l bacterii Squamous cell papilloma tongue histology
  5. STRUCTURA INTERNA A BACTERIEI
  6. Confecționând toate tipurile de helminți pentru adulți
  7. 01 structura cel bacteriene (1)
  8. Беккер покровительственно улыбнулся и перевел взгляд на дверь в ванную.

Insamantarea produsului pe medii de cultura respectand forme l bacterii de exigenta nutritiva, temperatura, pH, izotonie, pentru bacteria pusa in evidenta, in examenul direct. Dupa 24 ore de mentinere a culturilor la incubator pentru bacilul Koch minimum saptamanise urmareste aspectul macroscopic si microscopic al culturilor.

Aspectul macroscopic constituie un criteriu ajutator in recunoasterea speciilor bacteriene, deoarece de multe ori bacteriile au aspecte caracteristice ale culturilor atat pe mediu lichid cat si solid aspect diferit al coloniilor.

Examenul macroscopic va fi forme l bacterii l bacterii in mod obligatoriu cu un examen microscopic. Daca in produsul de examinat exista mai multe specii microbiene, atunci se va urmari: 3.

Izolarea bacteriilor, iar bacteria sau bacteriile izolate vor fi studiate in scop de : 4. Identificare prin:.